Ambasadorul Ucrainei la București a fost convocat de urgență la Ministerul de Externe. Acesta a trebuit să dea socoteală în fața oficialilor români în legătură cu lucrările desfășurate recent de Ucraina pe canalul Bâstroe.
Ihor Prokopchuk, Ambasadorul Ucrainei în România, a fost convocat într-o ședință de urgență luni, 20 februarie, la Ministerul Afacerilor Externe. Diplomatul a discutat cu oficialii români despre scandalul izbucnit recent, referitor la canalul Bâstroe.
Mai exact, în ciuda faptului că țara noastră s-a opus clar lucrărilor în zonă, ucrainenii au făcut după bunul plac. Iar rezultatul a fost anunțat cu fală de Ministerul Infrastructurii de la Kiev, care a vorbit despre adâncimea canalului din Delta Dunării, care a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, într-o operațiune pe care a descris-o drept „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”.
Însă acest anunț al oficialului ucrainean pare că a fost o scăpare, căci este contrazis de toți ceilalți reprezentanți ai Kievului. Asta după ce declarațiile sale au ajuns în presa românească, iar Guvernul României a cerut urgent clarificări.
Ce explicație are Ucraina pentru „reușita” de pe canalul Bâstroe
Însă în ciuda acuzațiilor, Ucraina are o explicație pentru lucrările de pe canalul Bâstroe. Ambasadorul a explicat că țara pe care o reprezintă nu desfășoară activități de dragare, ci doar de mentenanță.
Partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei., a precizat Ministerul de Externe, citând explicația dată de Ambasadorul Ucrainei în România.
Amintim că canalul Bâstroe este un subiect mai vechi de dispute între Ucraina și România. În timp ce partea ucraineană a susținut mereu extinderea lui și folosirea lui la capacitate maximă în scop de transport, românii s-au opus vehement. Ba chiar câțiva europarlamentari au adus problema și în fața Comisiei Europene și au cerut măsuri.