n mitologiile europene, vâscul era vândut ca fiind încărcat cu magie. Dacă în ziua de astăzi această plantă este asociată cu norocul în dragoste, în trecut erau un simbol al curățeniei spirituale, al sănătății și al armoniei.
În mitologia germană, vâscul era considerat o plantă cu puteri miraculoase, care venea din ceruri și nu creștea pe acest pământ. De asemenea, planta era considerată și un leac pentru fertilitate. Se spune despre cuplurile care se sărută sub vâsc în noaptea de Anul Nou că vor avea o relație trainică și împlinită.
De unde se trage tradiția sărutului sub vâsc
Una dintre legendele vâscului este următoarea. Se spune că zeița Frigga, zeița dragostei, a avut un fiu pe nume Balder, zeul pământului. Balder a visat că va muri, iar zeița s-a speriat foarte tare, fiindcă dacă zeul soarelui ar fi murit, atunci viața de pe Pământ s-ar fi sfârșit.
Loki, zeul răului, cel care voia să îl ucidă pe Balder, a găsit vâscul, planta care nu se găsea pe pământ și avea puteri miraculoase. El și-a construit o suliță din această plantă și i-a dat-o lui Holder, zeul iernii, care era orb. Zeul iernii l-a lovit pe Blader cu sulița făcută din vâsc, iar acesta a murit.
Timp de trei zile, multe persoane au încercat să îl învie pe acesta, însă fără niciun succes. Conform legendei, cea care l-a înviat a fost mama sa, cu lacrimile vărsate peste trupul fiului său. Se spune că lacrimile zeiței s-au transformat în bobițele albe ale vâscului. De fericire că fiul ei a reînviat, Frigga i-a sărutat pe toți cei care au trecut pe sub vâsc. De aici se trage legenda sărutului sub vâsc.
Vâscul, leac pentru fertilitate
Din an în an, vâscul a căpătat diferite simboluri. Acum, acesta este simbol al bucuriei, păcii și iubirii. În noaptea de Anul Nou oamenii se sărută sub vâsc, pentru a avea parte de noroc în dragoste și de fericire în cuplu.
Pe timpuri, această plantă era considerată leac pentru fertilitate. Femeile care erau sărutate sub vâsc aveau șanse mari să rămână însărcinate anul următor, conform tradiției.