Ajunul Crăciunului bate deja la ușă, astfel că în casele creștinilor, spiritul sărbătorii deja plutește în aer. Dacă la oraș, modernismul ne împinge la a percepe Ajunul Crăciunului ca pe un bun prilej de a te revedea cu cei dragi sau a mânca bucate alese, la sat, totul arată diferit.
În popor, purtate prin viu grai de străbunii noștri au existat numeroase superstiții legate de această zi. Multe dintre ele se mai perindă și astăzi prin satul românesc.
Superstiții Ajunul Crăciunului
Ajunul Crăciunului semnifică ultimele clipe de pregătire pentru a primi nașterea Izbăvitorului lumii. Astfel, orele respective trebuie percepute ca un răgaz pe care îl avem pentru simți pe deplin bucuria Crăciunului.
Cine nu ține post în Ajunul Crăciunului comite un păcat
Dacă în ultimii ani, mesele de Crăciun se întind încă din Ajun, odinioară lucrurile stăteau total diferit. Bunicii și străbunicii noștri țineau cu sfințenie postul inclusiv în ziua Ajunului. Aceștia se înfruptau din bucatele alese abia în ziua Crăciunului.
Colindătorii nu trebuie alungați
Colindul este vestea nașterii Domnului adusă de glasurile gingașe ale copiilor în casele noastre. Se spunea că nimeni nu alungă colindătorii de la poartă fără a primi apoi răsplata dureroasă. Astfel, niciunul dintre străbunii noștri nu îndrăznea să încalce această rânduială. Astăzi, deseori, colindătorii nu mai sunt primiți în case pentru a aduce vestea Nașterii Domnului.
Scutecele Domnului, pregătite de gospodine, în părțile Moldovei
În zona Bucovinei, în Ajunul Crăciunului, gospodinele pregătesc și astăzi scutecele Domnului. Este vorba despre turtele subțiri înmuiate în sirop și umplute cu o cremă dulce făcută din semințe de cânepă. Femeile coceau turtele respective cu zile întregi înainte de Crăciun.
Desertul este de-a dreptul delicios, atât pentru copii cât și pentru adulți. Semințele de cânepă fierte și îndulcite cu care este pregătit acest desert poartă denumirea de julfă. În multe gospodării acestea sunt pregătite si în prezent.