Este vineri, așa că este momentul să ne relaxăm. Iar pentru a aduce și puțină veselie am pregătit pentru tine un banc care îți va pune cu siguranță zâmbetul pe buze. Protagoniștii de astăzi sunt soț și soție. El o ia prin surprindere pe ea atunci când seara în pat începe să o mângâie ca în vremurile bune. Soție mută de uimire intră în joc, iar deznodământul este hilar.
Bancul zilei
Seara, în pat. Deodată, deşi pe jumătate adormită, ea simţi mângâierile lui. La început timide, ca şi cum i-ar fi fost rușine. Apoi, mângâierile deveniră mai îndrăznețe. Mai mult, şi mai mult, pe tot corpul ei, mâinile lui se plimbau cu nesaţ așa cum se întâmpla… nu-şi aducea aminte exact, cam cu 4-5 ani în urmă. Senzații pe care le credea uitate se întorceau. Memoria sentimentelor era vie, şi o ajuta să răspundă la fel. Mângâierile se îngrămădeau, se repetau, el o învăluia, o întorcea. Acum era ca un vârtej de senzaţii de nedescris. Deodată… nimic. Absolut nimic.
– Ce s-a întâmplat ? întreabă ea, surprinsă. Te rog, nu te opri, mai vreau!
– Shhhh… încerca el să o liniştească, gata, am terminat!
– Cum adică ai terminat?
– Gata, am găsit telecomanda, dormi liniştită!
Alte bancuri amuzante
Într-un compartiment de tren stăteau două tinere alături de o băbuţă care croşeta liniştită. Cele două discutau cam ce şi-ar dori fiecare de la un bărbat.
Prima zice:
– Îmi doresc un bărbat tânăr, cu apartament şi maşină, cu diplomă de inginer, cu loc de muncă bine plătit şi la pat să fie – că tot suntem în tren – ca un accelerat!
A doua domnişoară zice:
– Pe lângă ce-ai spus tu, eu îmi doresc să aibă şi o vilă la munte şi una la mare, iar la pat să fie – că tot suntem în tren – ca un rapid!
Băbuţa îşi cere scuze că se amestecă în discuţia lor şi continuă:
– Dacă aş mai fi tânără, nu m-ar mai interesa apartament, vilă, diplomă, dar mi-aş dori ca la pat să fie – că tot suntem în tren – ca un marfar!
– Vai, bunico! Dar marfarul e murdar!
– Da! Dar e lung, staţionează mult timp în gară… şi mai face şi manevre!
Șotia își sună soțul și îl întreabă revoltata:
– Unde ești porcule și ordinarule de stai atâta?
– Stai să iți explic! Mai ții minte bijuteria din centru de unde ți-am luat lănțișorul și inelul de aur?
Șotia schimbă registrul și zice calma și cu un glas liniștitor:
– Da, iubitul meu scump, cum să nu știu.
– No… sunt la cârciuma de peste drum.