Reclamă
România este astăzi o republică cu capitala la București. Totuși, denumirea oficială a Statului Român înființat în anul 1859 a variat de-a lungul timpului, în funcție de circumstanțele internaționale și regimurile politice care l-au condus. Astfel, spațiul carpato-danubiano-pontic a purtat numele de Principatele Unite Moldova și Țara Românească, Principatele Unite Române, Republica Populară Română, Republica Socialistă România sau simplu România.
Ce reprezintă stema României
Asemeni tuturor statelor civilizate, și țara noastră are o stemă ce constă într-un vultur sau o acvilă, pe un scut, având aripile deschise. Vulturul ține în cioc o cruce, pe cap are Coroana de oțel a României, iar în gheare o sabie și un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice: stema Țării Românești, stema Olteniei, stema Moldovei, stema Transilvaniei și stema Dobrogei.
Fiecare dintre cele 5 steme are o poveste aparte. Stema Țării Românești este o acvilă cu capul conturnat. Aceasta poartă în cioc o cruce, la dreapta are un soare, la stânga o lună crai-nou. Conform izvoarelor istorice, prima versiune a acestei steme a fost utilizată în anul 1368 într-un document emis de domnul Valdislav I.
Cea de-a doua stemă este cea a Olteniei. Inițial aceasta era un leu încoronat care ieșea dintr-o coroană antică. Aceasta a suferit modificări și din anul 1921 ea a căpătat forma de azi, în cartierul al treilea, pe fond roșu, un leu ieșind dintr-un pod.
Stema Moldovei este de departe cea mai impunătoare. Aceasta înfățișează un cap de bour. Stema a fost folosită prima oară în 1392 de către domnitorul Roman I.
Stema Transilvaniei este divizată în două câmpuri. În partea superioară se găsește o jumătate de acvilă, iar în cea inferioară sunt turnuri de cetate, ultimele amintind de numele german al Transilvaniei, Siebenbürgen („Șapte cetăți”), nume atestat din anul 1296.
Ultima stemă folosită este cea a Dobrogei. Acesta reprezintă doi delfini afrontați, pe fond de azur, dispuși cu capul în jos. Simbolul a fost introdus pe stemă României destul de târziu, abia în 1872, de aici și poziționarea ciudată.
Reclamă