Probabil că ți-ai imaginat propria nuntă de multe ori. Poate că ți-ai dat deja seama că anumite aspecte ale visului tău sunt similare cu ale altora. Un detaliu demn de luat în considerare este acela în care partenerul se așază în genunchi pentru a te cere în căsătorie. O poziție ciudată, dacă stai să te gândești, dar iată care este semnificația.
Tradiția cererii în căsătorie
Acest obicei, ca bărbatul să se așeze în genunchi, provine de la cavalerii medievali. Ei se înclinau în fața femeilor nobile. În timp ce imaginea celui care face propunerea în genunchi amintește de perioade de mult apuse, acest gest comun însoțit de întrebarea „Vrei să te căsătorești cu mine?” pare să fie un fenomen oarecum recent.
Cererile în căsătorie obișnuiau să semene mult mai mult cu o negociere. Din punct de vedere istoric, cererile în căsătorie semănau mai mult cu negocierile de afaceri între reprezentanții familiei, romantismul pur și simplu nu făcea parte din peisaj.
Înainte, cererile erau mult mai informale, poate în timp ce stăteau pe scaunul din față al unei mașini. Deci, de fapt, ceea ce majoritatea oamenilor presupun că datează de secole este mai degrabă o invenție destul de modernă.
De ce se cere iubita în genunchi
Este posibil ca îndoirea genunchiului să fi căpătat pentru prima dată o semnificație romantică în perioada de glorie a cavalerilor. Nu există nicio legătură explicită între această tendință medievală și tradiția de astăzi a cererilor în căsătorie. Multe dintre operele de artă care descriu dragostea curtenitoare îl prezintă pe bărbat îngenuncheat în fața femeii, o scenă care reflectă multe fotografii de logodnă din zilele noastre, dar fără armură.
Pe scurt, acest gest a transmis de mult timp devotament și umilință, pe care s-ar putea să vrei să le întruchipezi atunci când ceri cuiva să petreacă eternitatea alături de tine. Dar a pune întrebarea în două picioare nu încalcă niciun cod de conduită scris în piatră pentru cereri în căsătorie.