Preşedinta Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a Camerei Deputaţilor, deputata USR Cristina Iurişniţi, salută adoptarea de către Senat a unei propuneri legislative pentru completarea Legii 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, ce prevede recunoaşterea şi pedepsirea tipurilor de violenţă cibernetică în România.
Concret, propunerea legislativă se referă la faptele de hărţuire şi ameninţare online, publicarea non-consensuală de informaţii, fotografii, date personale etc., violenţa cibernetică fiind definită ca hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea non-consensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, spera, ameninţa, reduce la tăcere victima.
„Este un proiect transpartinic, pe care l-am iniţiat şi pentru care am obţinut sprijinul colegelor şi colegilor din toate grupurile parlamentare, de aceea, sunt sigură că după adoptarea de către Senat, propunerea legislativă va fi votată şi în Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz”, a declarat iniţiatoarea proiectului, deputata USR Cristina Iurişniţi.
„Am lucrat alături de experţi din organizaţii non-guvernamentale şi jurişti pentru această completare a legislaţiei atât de necesară în România, unde aceste forme de violenţă cibernetică nu erau definite şi prevăzute ca atare – în consecinţă, nici pedepsite. Odată promulgată această iniţiativă, sper că instituţiile statului se vor mobiliza şi responsabiliza inclusiv pentru acţiuni conexe, esenţiale în prevenţie, de exemplu, campanii naţionale de informare şi educare. Fetele şi femeile reprezintă principalele victime al acestui tip de infracţiuni, iar ele trebuie să recunoască violenţa cibernetică, să fie conştiente că agresorul poate şi trebuie să fie pedepsit, să ştie cui să se adreseze”, a mai explicat aceasta.
„Sper ca toate autorităţile competente, mass-media, societatea civilă să înţeleagă importanţa reglementării în lupta pentru prevenirea şi combaterea violenţei cibernetice. În spaţiul virtual agresorii au acces la victimă în permanenţă, fără restricţii, ceea ce potenţează efectele negative ale violenţei, iar propagarea rapidă a mesajelor prin reţelele de socializare, dublată de audienţa extinsă la care agresorii pot dobândi acces în mediul online duc adesea la traume de neimaginat ale victimelor”, punctează iniţiatoarea propunerii legislative.
Preşedinta Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a Camerei Deputaţilor subliniază că, deşi la nivelul României nu există decât cifre aproximative cu privire la amploarea acestui fenomen, la nivel european, cifrele arată necesitatea acestei modificări: 45% dintre victimele violenţei domestice au raportat existenţa unei forme de abuz online în timpul relaţiei lor; 48% au raportat că au fost hărţuiţi sau abuzaţi de fostul partener odată ce părăsise relaţia, iar 75% au raportat îngrijorarea că poliţia nu a ştiut cum să răspundă cel mai bine la abuzul online. Mai rău, 70% dintre femeile care au fost victimele violenţei cibernetice au prezentat cel puţin o formă de violenţă fizică şi/sau sexuală”.