Pe 29 aprilie, credincioşii prăznuiesc Izvorul Tămăduirii, o sărbătoare închinată Maicii Domnului. Această sărbătoare se ține întotdeauna în prima vinere după Învierea Domnului. După ce preoți țin Sfânta Liturghie, în toate bisericile din țară se face o sfințire a apei. Tot în această zi, creștinii trebuie să rostească o rugăciune, pentru a fi feriți de rele tot anul.
Conform tradițiilor, în ziua de Izvorul Tămăduirii, toate apele trebuie sfințite. Dacă cei care sunt bolnavi se scaldă în ele, aceștia se vor vindeca. De asemenea, preotul îi stropeşte cu aghiasmă pe toţi credincioșii prezenți la slujbă, în timp ce se cântă:
„Mântuiește, Doamne, poporul tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea ta păzește pe poporul Tău”, rostesc preoții.
Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii mai este numită și Aghiasma Mică
În calendarul creștin ortodox, această sărbătoare mai este cunoscută și sub denumirea de Aghiasma Mică, sarbătoare marcată cu cruce neagră.
Legenda spune că un orb și-a recăpătat vederea după ce a băut din apa vindecătoare. Se spune că Leon cel Mare, înainte de a fi împărat, a dat nas în nas cu un orb care i-a cerut apă. Atunci, Maica Domnului l-a îndemnat pe Leon să-i spună orbului să bea apă dintr-un anumit izvor. După ce a sorbit câteva picături, orbul și-a recăpătat vederea. Pentru a-i mulțumi Maicii Domnului, Leon Cel Mare a construit o biserică lângă izvorul respectiv. Biserica se află și acum în vechiul cartier Vlaherne din Istanbul.
De aceea, de Izvorul Tămăduirii, an de an, preoții împart agheasmă credincioșilor. Cu ea se stropeşte apoi fiecare încăpere a locuinţei, cu excepţia băilor.
Tot în Vinerea din Săptămâna Luminată, femeile nu trebuie să facă nicio treabă prin casă. În această zi nu se spală și nu se calcă. Se spune că dacă respectăm aceste obiceiuri, ne rugăm și avem grijă de rânduierile bisericești, vom avea un loc asigurat în Rai.
Ce rugăciune se spune de Izvorul Tămăduirii
Mai mult de atât, credincioșii trebuie să rostească o rugăciune de Izvorul Tămăduirii, care le va aduce noroc tot anul.
„Tu ești mângâierea credincioșilor. Din izvorul tău cel nesecat, ceea ce ești de Dumnezeu dăruită, imi daruiesti mie, izvorand pururea, curgerile harului tau mai presus decuvant.
Caci ca ceea ce ai nascut mai presus de cuget pe Cuvantul, te rog sa ma rourezi cu darul tau, ca sa graiesc tie: Bucura-te, apa izbavitoare! Scoateti, bolnavilor, din izvor tamaduiri! Ca Preacurata face sa curga, din izvorul cel dumnezeiesc, indulcirea cea adevarata, izvorand cu adevarat torentul desfatarii. Pentru aceasta sa ne adapam cu totii, cu credinta, din suvoaiele cele imbelsugate.
Din vapaia durerilor scoti pe cei ce alearga la tine, curata, rourandu-i cu ape din izvorul cel minu-nat; ca de ulcer se izbaveste omul si de pelagra, iar pe lepros il vindeci si carbunele l-ai stins. Dumnezeiasca si sfanta apa izvoraste izvorul tau, Fecioara. Caci curgerea idropicilor o opreste degrab cu dumnezeiasca chemare a harului”.