Maramureșul este o zonă plină de tradiții unde Paștele are o semnificație specială. Obiceiurile sunt păstrate din cele mai vechi timpuri, iar gazdele zonei primesc cu mare bucurie turiștii care sunt încântați de ceea ce văd aici. Costumele tradiționale nu sunt uitate, ci sunt purtate cu mândrie de toată lumea la biserică.
Pregătirea pentru Paște începe încă din prima zi a Postului Mare. Femeile își schimbă ținutele, iar culorile aprinse ale costumelor populare dispar și sunt înlocuite cu nuanțe mai închise, precum maro, albastru închis sau negru. În lăcașele de cult, se țin slujbe zilnic, iar cei care merg se îmbracă în costumele tradiționale, care sunt nelipsite, adoptând nuanțele potrivite.
De la începutul postului se constituie „Calea Crucii” de către preoți în cadrul slujbelor și se citește din Biblie, timp de 40 de zile, până la Sfânta Înviere. În ziua de Florii, cei care participă la slujbă, primesc flori de salcâm. Acestea se vor pune deasupra grajdului animalelor, iar în momentul unei furtuni, ele sunt apărate.
1. Din Joia Mare pregătirile pentru Paște sunt intense
Din Joia Mare se încep pregătirile pentru ziua de Paște. Curățenia este terminată și încep tradițiile care se respectă încă din bătrâni. În biserică, are loc Denia celor 12 Evanghelii, iar mersul la slujbă este un obicei important pentru comunitate. Nimeni nu se abate de la acest lucru.
Vinerea Mare are o semnificație specială, iar mulți creștini țin post negru până duminică, când vor servi masa de Paște alături de cei dragi. Tot în această zi începe gătirea bucatelor pentru sfânta zi. Mielul umplut și pasca sunt preparate tradiționale care nu pot lipsi de pe masă. Pe coasta de la piciorul de miel se pune drob, se coase și apoi se pune la copt. În casele tradiționale, pasca și pâinea se coc la cuptorul pe lemne, fapt ce dă o savoare aparte. Seara are loc Prohodul, iar femeile se îmbracă tradițional și merg la slujbă.
2. Toată lumea participă la slujba de Înviere
Sâmbătă, toată lumea se pregătește pentru slujba de Înviere. Mesele de peste zi vor fi îmbelșugate și se continuă prepararea mâncării pentru ziua sfântă. Seara, la miezul nopții, comunitatea merge la biserică pentru Înviere. Locuitorii se îmbracă în costume tradiționale, pe când turiștii care aleg să petreacă în aceste zone, vor merge îmbrăcați în haine normale, dar adecvate pentru biserică.
Preotul iese din lăcașul de cult având lumina sfântă în mână, care se împarte credincioșilor. Are loc slujba și se face înconjurul bisericii de trei ori, moment în care corul va cântă alături de toată lumea „Hristos a înviat.” Când se termină, se intră înăuntrul bisericii și se continuă Liturghia până spre dimineață. Creștinii se întorc acasă și ciocnesc câte un ou.
Dis de dimineață, la ora 08:00, bărbații merg la biserică pentru a sfinți bucatele cu care se va începe prima masă a zilei. Apoi se continuă cu preparate tradiționale. Înainte, ele se sfințeau la miezul nopții, dar fețele bisericești au schimbat acest lucru. În trecut, tinerii făceau o întrecere de la biserică și până acasă, iar cine ajungea primul, era cel mai prosper om din sat.
„Deosebit de alte zone, bărbații merg cu traista tradițională la biserica duminică dimineața. Bucatele nu se sfințesc la miezul nopții, ci dimineața. Se pune mielul umplut, cârnați, șold de porc, pasca care se ornează, ouă, o sticlă de vin și se sfințesc. Masa de Paște începe cu aceste bucate, apoi se mănâncă altceva.”, ne-a spus gazda din zona Maramureșului.
La ora 15:00 se merge din nou la biserică, la slujba de Vecernie, când preotul miruiește credincioșii. Se va cânta, din nou, „Hristos a înviat” alături de toată lumea prezentă. Este o tradiție care se respectă privind locul în care se stă la biserică, astfel încât femeile și bărbații nu se amestecă.
3. Creștinii se îmbracă în costume tradiționale
Creștinii care participă la Vecernie sunt îmbrăcați tradițional, chiar dacă sunt turiști și nu parte din comunitate. Gazdele se ocupă de fiecare dintre aceștia și oferă costume populare, de la cel mai mic până la cel mai mare. Tot în această zi se renunță la hainele sobre și se aleg cele mai deschise culori pentru sumnă. Costumul este format din batic, căruia i se spune pânză dură, cămeșă, sumnă, care este fusta colorată, iar pe dedesubt poalele.
În a doua zi de Paște are loc un eveniment special în sate. Tinerii merg la joc la Căminul Cultural, tradiție păstrată din cele mai vechi timpuri ce are o semnificație specială. Se trece de la perioada la doliu, la o perioadă de distracții, numită și „câșilegi,” când nunțile sunt permise. În trecut, fetele trebuiau să fie cerute de la părinți pentru a participa la joc, iar, dacă ajungeai și nu aveau un partener, nu puteai dansa fără a fi invitată de un băiat.
