Logodnele și căsătoriile sunt evenimente mărețe și vesele pentru romi, care semnifică extinderea și continuarea familiei.
Din acest motiv, ele sunt însoțite de mari sărbători. Căsătoria semnifică o schimbare a poziției cuplului căsătorit în societatea romă ca membri deplini și productivi ai comunității. Toți romii sunt așteptați să se căsătorească. Obiceiurile și ritualurile pentru logodne și căsătorii descrise aici sunt tradiționale și variază pentru numeroasele triburi de romi din întreaga lume. Dar majoritatea romilor țin aceste evenimente într-o zi de joi.
1.Tradiții
Primul pas în contemplarea căsătoriei este alegerea miresei. În multe părți ale lumii, acest lucru se face exact așa cum s-ar face în societatea ne-romă. Băiatul face curte, iar când tânărul cuplu acceptă să se căsătorească, se logodește și schimbă cadouri modeste. Părinții sunt consultați, dar decizia o iau tinerii.
2.Căsătorie
Nunta în sine, numită abiav, este în mare măsură un act simbolic, fără semnificație religioasă. Deși romii respectă legile și obiceiurile locale din țările în care se căsătoresc, ceremoniile religioase sau civile non-romi sunt formalități pentru ei. Simplul fapt că două persoane au convenit să trăiască împreună și să-și împartă viața împreună constituie căsătorie și nu este necesar niciun ritual formal.
Asta nu înseamnă că nu iau căsătoria în serios. Pur și simplu nu cred în importanța unei ceremonii oficiale de nuntă sub jurisdicția unei biserici sau a unui stat. Căsătoriile civile și religioase obișnuite devin din ce în ce mai frecvente, chiar dacă doar pentru a încheia o ceremonie tradițională.
Există ceremonii de nuntă tradiționale, dar simple, săvârșite de unele grupuri de romi. În unele căsătorii, mirii își vor uni mâinile în fața șefului unui trib sau a unui bătrân al acelui trib și promit că vor fi sinceri unul față de celălalt.
Câteva ritualuri de nuntă romă sunt centrate pe pâine. Într-un rit, mirii iau fiecare câte o bucată de pâine și își pun câte o picătură de sânge pe pâine. Apoi se schimbă și mănâncă unul altuia pâinea. Într-un alt ritual, tânărul cuplu se așează, înconjurat de rude și prieteni. O cantitate mică de sare și pâine se pune apoi pe genunchii miresei. Mirele ia o parte din pâine, pune sare pe ea și o mănâncă. Mireasa face la fel. Unirea sării și pâinii simbolizează un viitor armonios împreună pentru mire și mireasă.
3.Căsătoria în sine
Evenimentul are loc într-o zi de joi, doar din cauză că restul zilelor sunt considerate zile de post, conform religiei creștine. Iar romii respectă acest lucru, mai ales din cauza faptului că pe vremea când erau robi, moșierii își rezervau ziua de sâmbătă pentru o căsătorie.
Festivitățile informale și vesele care sărbătoresc căsătoria pot dura câteva zile. O sărbătoare uriașă este servită în aceste ocazii fericite. Există uneori un foc deschis peste care sunt prăjiți porci întregi, părți de carne de vită, vânat, pui sau gâscă. Dacă este disponibil, poate fi servit ariciul, deși acest fel de mâncare tradițional a dispărut în ultima vreme.
S-ar putea să fie platouri uriașe de cartofi prăjiți și varză fiartă umplute cu orez și carne tocată, cu ierburi și usturoi. Băutura, de asemenea, este servită cu generozitate. Muzicienii cântă melodii ritmice tradiționale și există cântece și dansuri.
4.Cadourile de nuntă
Unele familii pot economisi o mare parte din bani pentru a-i prezenta ca cadouri la nunți. Aceste cadouri în bani îi vor ajuta pe noul cuplu să-și înceapă o nouă viață împreună oarecum siguri din punct de vedere financiar.
Când sărbătoarea s-a încheiat, este timpul ca mirele să-și ducă mireasa acasă. Familia miresei o sărută pe fată și ei plâng în timp ce îi desfășoară părul, simbol pentru noua ei stare civilă. Proaspăta ei soacră o ajută pe mireasă să-și înnodeze diklo-ul sau fularul pe cap, semn că este o femeie căsătorită. Nu se mai vede niciodată fără acest diklo în public.
5.Schimbări în cuplu
Acum își iau locul ca membri cu drepturi depline ai comunității. Schimbarea majoră pentru bărbat este că acum este acceptat social de alți bărbați căsătoriți. Schimbările pentru femeie sunt mai radicale, căci ea este cea care își părăsește familia, își adună lucrurile personale și se mută în familia soțului ei.
Ea este ghidată de noua ei soacră și se așteaptă să aibă un rol activ în gospodărie. Nu până la nașterea primului lor copil și, uneori, până la nașterea mai multor copii, cuplul se va muta în propria casă. Până când vor fi și ei părinți, nu se vor putea referi unul la altul ca soț și soție. Înainte de atunci, își folosesc doar prenumele unul cu celălalt sau când vorbesc unul despre celălalt.
6.Angajamente serioase
Dacă o fată este găsită vinovată de adulter, ea trebuie să fie luată înapoi de părinții ei, care, în plus, trebuie să returneze prețul miresei tatălui soțului. Infidelitatea în căsătorie a avut din istorie consecințe grave pentru soție, inclusiv pedepse corporale sau o sentință de marimé. Dacă tatăl fetei simte că a fost maltratată de soțul ei sau de socrii ei, el are dreptul să o ia. În multe cazuri, aceste plângeri sunt audiate înaintea crisului înainte de a se ajunge la un acord final.