Pe vremea Revoluției din 1989, Elena Udrea avea numai 15 ani. Acesta se afla în orașul natal și chiar dacă era doar o adolescență a participat activ la tot ce s-a întâmplat. Elena Udrea a făcut câteva dezvăluiri despre acea perioadă.
În urmă cu ceva timp, pe blogul personal, Elena Udrea a vorbit despre experiența Revoluției. Aceasta a dezvălui ce rol a avut și cât de mult își dorea schimbarea. Chiar și-a dorit să părăsească localitatea natală și să vină în Capitală alături de revoluționari. Însă, cum avea doar 15 ani la acea vreme a fost lăsată acasă, dar nu a stat degeaba și s-a implicat în tot ce s-a întâmplat.
„Eu sunt dintre aceia care au crezut în Revoluţie. În zilele acelea, începând cu 22 decembrie, am ieşit în Piaţa Dacia unde pe la ora 15.00 se adunaseră mulţi oameni. S-au auzit împuşcături. Mai târziu, pe la 18.00-19.00, s-au auzit împuşcături şi la Lumea Copiilor. Se făceau coloane pentru plecarea spre Bucureşti.
Nu m-au acceptat, eram o fată de 15 ani, au considerat că nu pot ajuta cu nimic. Pe bună dreptate. Când am plecat spre casă, am coborât la alimentara de la subsolul magazinului Dacia. Aveau brânză de burduf şi cârnaţi olteneşti. La liber, fără coadă. Mi s-a părut extraordinar.
Am ajuns acasă şi am pregătit pachete cu sandwich-uri şi ceai fierbinte pentru soldaţii şi voluntarii care asigurau paza diverselor instituţii de stat buzoiene. Îmi amintesc cum în faţă clădirii Poştei Române, un fel de Palatul Telefoanelor, era o baricadă. Am ridicat mâinile pline de sacoşe şi am început să strig către soldaţi “nu trageți”. Pare hilar acum, nu-i aşa?”, a mărturisit Elena Udrea.
Elena Udrea, în timpul Revoluției
În timpul Revoluției, Elena Udrea a făcut parte din brigăzile de voluntari și a avut mai multe „misiuni”. Aceasta a rememorat cele întâmplat și și-a aminti panica din oraș. În Buzău, în timpul Revoluției și-au pierdut viața 25 de persoane.
„Am făcut parte din brigăzile de voluntari care verificau identitatea trecătorilor întârziați. Speram să prindem vreun securist. Am organizat apărarea pe timp de noapte a blocului în care locuiam. Vecinii făceau de pază cu rândul și am blocat și ușa cu banca din fața imobilului. Nu a încercat nimeni să ne atace.
Era o nebunie în oraș și în țară. Am crezut în ceea ce făceam și am crezut că numai cu acțiunea fiecăruia dintre noi puteam schimba sistemul în care trăiam și care ne sufoca. Nu știam mai nimic despre democrație. Știam doar că trebuie să scăpam din drama regimului lui Ceaușescu”, a mai spus Elena Udrea.