Alergia la ambrozie este o problemă reală, cu care se confruntă un procent de 5,35% (482.000 oameni) din populația activă a României (9.000.000), conform datelor oferite de Ministerul Sănătății din România.
Efectele ei nefaste se resimt în perioada în care planta atinge nivelul maxim de polenizare, mai exact în lunile august și septembrie și până spre final de octombrie. Ce o face să fie, însă, un real pericol?
1. Ambrozia – ce este planta de ambrozie și cum îți poate afecta sănătatea?
Ambrosia artemisiifolia, cunoscută sub denumirea populară de iarbă de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustei, în funcție de zonă, este cea mai răspândită dintre speciile de buruieni care aparțin genului Ambrosia. Este originară din America de Nord și poate fi întâlnită pe marginea drumurilor, prin culturi de trifoi, cereale sau floarea-soarelui, pe ogoare, ruine și locuri rămase în paragină – de aici și denumirile populare.
Există și o legendă țesută în jurul acestei plante, care spune că în mitologia greacă, ambrozia (în greacă veche ἀμβροσία, ambrosìa, derivat din άμβροτος, àmbrotos, „nemuritor”) era hrana zeilor olimpieni. Se mai spune și că era „mai dulce ca mierea” și consumată doar de zei. Cei care reușeau să se hrănească cu ea și să bea nectarul divin deveneau, și ei, zei nemuritori.
În România, ambrozia a fost menționată pentru prima dată în anul 1908, dar s-a răspândit odată cu trecerea timpului, fiind întâlnită în prezent, preponderent pe Valea Mureșului, în județele Vaslui, Bihor, Giurgiu și în Banat. Se estimează că populația expusă la ambrozie atinge pragul de 6.000.000, majoritatea din vestul țării, celelalte regiuni fiind mai puțin afectate.
Cum arată ambrozia?
Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia) este o plantă anuală, cu talia semiînaltă (50-100cm), care poate atinge chiar și 4 metri la maturitate. Rădăcina este pivotantă, foarte dezvoltată, lucru care face ca eradicarea să fie mai dificilă. Tulpinile sunt de formă cilindrică, puternic ramificate, cu o culoare roșie-maronie și cu peri fini. Frunzele, pe de altă parte, sunt dispuse în formă de rozetă, astfel: cele de la bază sunt opuse, iar cele din partea superioară și cele aflate pe ramificații sunt alterne. Sunt alungite și ascuțite la vârf, au lungimi cuprinse între 5 și 12 cm și sunt de culoare verde.
Florile de ambrozie au formă alungită și compactă, asemănătoare unui spic, și formează inflorescențe în vârful ramurilor. Tot ele sunt cele care poartă polenul.
Fructul conține o singură sămânță mică de culoare maro, cu un vârf în formă de săgeată. Planta se înmulțește prin semințe, care rezistă în pământ chiar mai bine de un sezon de vegetație până să germineze. Ambrozia este rezistentă la secetă și arșiță, însă perioada de vegetație se încheie odată cu primele înghețuri și brume.
Ce face, de fapt, ambrozia?
Totul începe cu polenul, care este unul extrem de alergizant și care poate provoca rinită alergică sezonieră sau „febra fânului”, așa cum mai este ea denumită. Polenizarea în cazul ambroziei se face cu ajutorul vântului, care răspândește grăunciori de polen în aer, pe distanțe imense față de locul în care se află planta. Miliarde de astfel de grăunciori sunt eliberați de o singură plantă matură, dar este suficientă o concentrație de sub 30 de grăunciori de polen/m3, pentru ca reacția alergică să fie indusă.
În general, alergia la ambrozie se dezvoltă în urma expunerii la polen pe o perioadă de cel puțin 3-4 ani. Asta face ca vârsta minimă la care simptomele pot apărea să fie undeva la 4-5 ani în cazul copiilor, însă, există și excepții, unde vârsta poate fi chiar mai mică.
În ultimii ani, din cauza încălzirii globale, producția de polen de ambrozie a crescut alarmant. Specialiștii susțin că în perioadele de secetă și temperaturi crescute, polenul își dublează cantitatea și devine cu atât mai dăunător.
În România există și o lege (Hotărâre nr. 17 din 27 ianuarie 2021 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2018) care se concentrează pe combaterea ambroziei, considerată cea mai alergenă și toxică plantă din țară și una dintre cele care nu aduc niciun beneficiu, din contră, fac numai rău.
Legea îi are în vizor pe proprietarii de terenuri, care sunt direct responsabili de eliminarea acestei plante. Chiar și așa, ea nu dispare complet. Cum știi, totuși, că ai alergie la ambrozie?
2. Alergia la ambrozie – simptomele prin care se manifestă sensibilizarea la ambrozie
Cei mai mulți dintre cei care sunt sensibili la polenul de ambrozie nu știau că asta este, de fapt, problema, alergia fiind descrisă foarte târziu. Simptomele apar în urma unei reacții imunitare exagerate la contactul granulelor de polen cu mucoasele oculare și respiratorii și pot avea de la manifestări ușoare, la evoluții dramatice.
Simptomele sunt, în general, de rinoconjunctivită și rinită, datorită faptului că particulele sunt prea mari pentru a ajunge în bronhii și rămân blocate la nivelul nasului și ochilor. Aici produc inflamații locale – rinită, conjunctivită alergică, rinosinuzită sau o combinație între acestea. În cazul rinoconjunctivitei alergice sezoniere, simptomele cele mai comune sunt: iritație, mâncărime și secreție accentuate, strănut, înroșirea ochilor și obstrucție nazală.
Alte manifestări pot fi traheobronșita, bronșita sau astmul alergic – manifestat prin crize de sufocare și tuse intensă. În cele mai grave cazuri, se poate ajunge la simptome asemănătoare celor din șocul anafilactic – debutează brusc, pe neașteptate și pot avea un final dramatic, rezultat cu obstrucția căilor aeriene și colaps vascular ireversibil, care duc la deces.
Printre manifestările clinice ale alergiei la ambrozie pot apărea și manifestări digestive. Acest lucru este posibil datorită manifestărilor clinice încrucișate. Pentru alergia la ambrozie există niște structuri comune ale alergenilor (epitropi comuni), între ambrozia care dă acele manifestări respiratorii și alte alimente sau plante.
Astfel, poate apărea alergia alimentară. Chiar și copiii pot avea manifestări de acest fel, respiratorii sau cutanate, ale mucoasei ori rinite, sub o formă sau alta. Se spune chiar, că în cazurile în care manifestările sunt identice la părinți, există un risc de peste 80% ca aceeași alergie să fie prezentă și la copil.
Alergia la ambrozie poate fi confirmată doar de către un medic alergolog, în urma unor analize și teste specifice, și tot el stabilește schema de tratament. Cum se pune, așadar, diagnosticul?
3. Diagnostic și tratament pentru alergia la ambrozie
Dacă bănui că te confrunți cu alergia la ambrozie, mergi de urgență la medicul alergolog. După anamneză (discuție despre simptomele pe care le ai și evoluția acestora), medicul va face un test cutanat – va aplica un alergen diluat pe suprafața pielii, va înțepa zona și va aștepta 15 minute pentru a vedea dacă există vreo reacție (inflamație locală însoțită de prurit – mâncărime) – apoi se stabilește diagnosticul.
Testarea cutanată trebuie evitată în sarcină și alăptare! Se efectuează, în schimb, o investigare serologică a imunoglobulinelor IgE, specifice pentru alergenii de mediu și alimentari.
Un alt mod de a stabili dacă pacientul este sau nu alergic la ambrozie este testarea sângelui. Este nevoie de o cantitate mică de sânge pentru a identifica anticorpii specifici ambroziei. Dacă aceștia sunt prezenți, înseamnă că există o alergie la această buruiană.
Odată confirmată, urmează planul de tratament, care va fi alcătuit de către medic în funcție de gravitatea simptomelor. Pot fi recomandate antihistaminice orale, care se iau preventiv pentru a întâmpina apariția complicațiilor sau spray-uri pe bază de corticosteroizi, care se folosesc imediat după contactul cu polenul de ambrozie.
Important de știut este faptul că organismul fiecăruia dintre noi este unic, iar răspunsul la tratament diferă de la o persoană la alta. Întreruperea tratamentului nu se face decât sub supraveghere medicală, iar orice agravare a simptomatologiei după administrarea tratamentului trebuie anunțată.
Pentru cei cu o sensibilitate accentuată la polenul de ambrozie, medicul poate lua în calcul vaccinul antialergic, care se administrează pe o perioadă de 3 ani, oferind protecție de până la 15 ani. Însă, nu ține totul de medicamente și vaccin. Tu ești cel care trebuie să aibă cea mai mare grijă și odată ce ai fost diagnosticat cu această alergie, să faci unele schimbări în stilul tău de viață.
Ce poți să faci să diminuezi simptomele alergiei la ambrozie?
- să eviți să ieși din casă atunci când nivelul polenului de ambrozie este unul ridicat (orele 10-15), cu precădere în lunile august și septembrie. Poți să verifici asta cu ajutorul aplicațiilor meteo, la secțiunea -ragweed pollen-;
- ține ferestrele închise la casă și mașină;
- schimbă și spală hainele cu care vii de afară și fă întotdeauna duș atunci când ajungi acasă;
- dacă ai un animal de companie este foarte posibil să aducă, fără să vrea, polenul de afară în blană, așa că spală-l și pe el mai des;
- fii precaut și ia-ți medicația cu 2-3 săptămâni înainte de debutul sezonului;
- usucă hainele în casă și încearcă, pe cât posibil, să elimini ambrozia din curte și apropierea casei tale;
- evită să folosești aparatele de aer condiționat cu filtre;
- utilizează un purificator de aer care să filtreze particule de polen, praf și mucegai;
- dacă ești nevoit, totuși, să ieși afară în plin sezon, poartă o mască de protecție care să-ți acopere nasul și gura, în special dacă lucrezi în grădină sau la treburile casnice;
- ai grijă să cureți țevile de căldură înainte să o pornești;
- folosește un umidificator de aer, care să mențină nivelul de umiditate din casă la un nivel optim – 30-50%.
Alimentația este și ea un factor important în lupta cu alergia. Este recomandat să stai departe de proteine similare celor din ambrozie, care se regăsesc cu precădere în banane, pepene galben, miere, semințe de floarea-soarelui, ceai de mușețel, castraveți, echinaceea și zucchini. De asemenea, ajută și dietele antiinflamatoare pe bază de fructe și legume organice, proteine din pește și carne de vită.
Există și tratamente naturiste care pot ameliora alergia la ambrozie și care pot fi aplicate complementar tratamentului medicamentos. Printre cele mai comune se numără:
- Vitamina C – are un efect ușor antihistaminic, stimulează sistemul imunitar în mod natural și poate fi asimilată prin consumul de legume și fructe;
- Consumul de apă – deshidratarea nu face altceva decât să înrăutățească simptomele alergiei, astfel, este recomandat consumul a 8-10 pahare de apă pe zi;
- Eucalipt – sub formă de ceai, pastile, unguent, sirop de tuse, ulei esențial;
- Ceaiul de turmeric – poate ajuta la atenuarea efectelor alergiilor, fiind un puternic antiinflamator și analgezic natural.
Trebuie să știi, însă, că tratamentele naturiste pot interfera cu anumite medicamente, așadar, este important să ceri părerea medicului înainte de a le utiliza.
Acestea fiind spuse, lupta contra ambroziei continuă an de an, dar poți fi cu un pas înaintea ei dacă ții cont de sfaturile de mai sus. Ai grijă de tine și de sănătatea ta și nu lăsa o plantă să îți afecteze viața. Fă tot ce este posibil să o eviți, iar atunci când nu poți, dă o fugă la munte. Acolo, ambrozia nu există!
Referințe:
- http://www.madr.ro/docs/minister/Ambrozia-prezentare-combatere_.pdf
- https://www.everydayhealth.com/lung-respiratory/seasonal-allergies/6-natural-remedies-grass-ragweed-allergies/
- https://www.healthline.com/health/allergies/ragweed#treatment