Adriana Bahmuțeanu a fost recent prezentă în cadrul emisiunii În Oglindă, prezentată de Mihai Ghiță. Vedeta a vorbit, printre altele, și despre copilăria grea pe care a avut-o și despre care își amintește cu greu. A crescut într-o familie care nu avea prea mulți bani și în care bătăile erau la ordinea zilei și nu i-a fost deloc ușor. Greul a început cu adevărat în momentul în care a început să meargă la școală.
Adriana Bahmuțeanu, amintiri triste din copilărie
Când era doar un copil, ea era agresată de către învățătoarea ei, dar părinții săi nu aveau nici cea mai mică idee de ceea ce se petrecea acolo. Fosta soție a lui Silviu Prigoană a ținut să mai precizeze că la vremea aceea, violența nu era pedepsită așa cum este la momentul actual. A avut parte de tristețe, ci nu de iubire așa cum ar fi avut nevoie, iar toate acestea au afectat-o pe termen lung.
„M-am împăcat cu trecutul meu. Am depășit momente destul de dificile din viața mea, inclusiv din copilărie. Copilăria mea a fost cu cheia de gât, cum se spune. Am crescut într-un cartier muncitoresc, în Pantelimon, unde bătăile erau la ordinea zilei, unde violența domestică era, la fel, la ordinea zilei. Am crescut într-o familie care a avut o condiție sub medie, părinții mei nu erau bogați, dar nici de o sărăcie lucie. Ne era greu. Eu am intrat la școală la 6 ani și un pic. Mama n-a știut că învățătoarea mă bătea și mă trăgea de păr, mă bătea cu linia la palmă, decât târziu. Pe vremea aia violența nu era pedepsită ca acum. La mine în casă a fost iubire cam atât cât a fost în multe familii din România, în care era mai multă tristețe, decât iubire. Nu pot să zic că am trăit într-o familie fericită și foarte iubitoare. Mama a avut foarte mare grijă de noi și ne-a iubit, și pe mine și pe sora mea. A fost și este în continuare o mamă din aceea care și-ar da și viața pentru copii.”, a povestit Adriana Bahmuțeanu.
La vârsta de 20 de ani, a mai trăit un șoc, în momentul în care a aflat că tatăl ei nici măcar nu și-a dorit un copil, ci voia doar să se căsătorească, deoarece acelea erau normele sociale. Părintele ei era un dur, rece și foarte distant cu ei și aproape de fiecare dată venea stresat de la muncă.
„Tata avea un job mai greu. Era un fel de șef de birou la fabrică și venea foarte stresat. Era mai distant cu noi, mai sobru, mai rece. Mai critic. Tata mi-a spus când m-am făcut mare, pe la 20 și ceva de ani, că el, de fapt, nu și-a dorit copii. El își dorea doar să se căsătorească, pentru că astea erau normele sociale. El, în sufletul lui, nu și-a dorit copii. Și-ar fi dorit să călătorească, să nu aibă obligații, să aibă o nevastă cu care să se distreze și cam atât. Cred că la un moment dat îl apăsau problemele astea, ale vieții.”, a mai zis Bahmu.